marți, 11 noiembrie 2008
Am obosit. Sincer, si nu spun asta foarte des, ceea ce inseamna destul din partea mea.

Am obosit. Si fizic, dar mai ales psihic.

Am obosit sa-mi fac programul dupa cursuri si tonele de proiecte pe care le am, si sa ma culc aproape in fiecare noapte pe la 1-2 si sa ma trezesc rupta de oboseala dimineata devreme - mult prea devreme pentru gustul meu. Dupa ce ca eu nu sunt DE LOC o persoana matinala de fel, singurul lucru care imi lipseste e sa ma trezesc cu noaptea in cap in fiecare dimineata...*sarcasm* Ma rog, aproape in fiecare dimineata. =\ Ma enerveaza sa ma simt in permanenta obosita si implicit, morocanoasa, din cauza asta. Nu-mi place de mine cand sunt asa, dar nu prea vad cum as putea remedia situatia. =(

Am obosit sa ma chinui sa prind cate o gustare pe fuga atunci cand imi pot permite cate o pauza si sa ma lupt cu golul din stomac in fiecare zi. Am obosit sa ma ingrijesc mereu sa mananc si sa ma tem ca ceva e in neregula cu mine. Stiu ca ceva e in neregula, dar nu-mi place cand ma gandesc la asta. =(

Am obosit de stresul si nebunia de la facultate si m-am saturat in special de oamenii de acolo. De prefacatoria si lasitatea lor si de egoismul cu care se inconjoara si cu care ii trateaza, mai departe, si pe ceilalti. M-am saturat de masti si zambete reci si rolul pe care il joaca fiecare in fata celorlalti. =(

Si mai ales am obosit sa ma gandesc la toate lucrurile pe care nu apuc sa le fac, din lipsa de timp, sau mai ales de energie. Am avut pana acum vreo trei tentative de a termina partea a III-a din Sunete, toate trei finalizate prin amanari repetate, ceea ce ma streseaza rau de tot. De Sanctuary nici nu mai vorbesc... *sigh*

Tot ce vreau in momentul asta e sa termin o data cu proiectul asta stupid la Stiintele Marfurilor, sa ma culc vreo 10-11 ore asa, iar cand ma trezesc sa pap ceva bun si sa ma asez sa scriu. Si sa scriu si sa tot scriu cat e ziulica de lunga, pana imi iese pe nas, sau pana ma plictisesc, whichever comes first. XP Iar cand ma satur, sa ies afara si sa ma plimb, si sa ma intalnesc cu prietenii mei buni, si sa rad din nou si sa ma simt bine.

Asta e tot ce vreau. Sa ma simt bine. Is that really too much to ask? =(



In loc de final, gazduiesc ceva bun, courtesy of the wonderfull KissAmma team (go check them out, yo! they're so worth it! XP). Mi l-a aratat Ina, ca ea se mentine la curent cu evolutia fetelor mai mult ca mine, iar eu il dau mai departe, spre apreciere:



PS: Maine scap. De proiecte (cel putin pentru o vreme), de stres, de nervi...trebuie sa rezist macar pana maine. *prays*

Posted by Nana at 01:00 |

0 Comments: